- tonalitáte
- s. f., g.-d. art. tonalitäţii; pl. tonalitäţi
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
tonalitáte
Look at other dictionaries:
tonalitate — TONALITÁTE, tonalităţi, s.f. I. 1. Ansamblul legilor care stau la baza gamelor. ♦ Raportul dintre sunetele unei scări muzicale faţă de acordul ei principal. 2. (lingv.) Înălţime caracteristică a unei vocale în scara normală a tonurilor. ♦… … Dicționar Român
atonalitate — ATONALITÁTE, atonalităţi, s.f. Lipsă de tonalitate; metodă de compoziţie muzicală care neagă tonalitatea, armonia. – Din fr. atonalitaté. Trimis de ana zecheru, 28.01.2004. Sursa: DEX 98 atonalitáte s. f. → tonalitate Trimis de siveco,… … Dicționar Român
modulaţie — MODULÁŢIE, modulaţii, s.f. 1. (muz.) Trecere de la o tonalitate la alta după regulile armoniei; variaţie a înălţimii şi intensităţii în emiterea unui sunet sau a unui complex de sunete; serie de sunete care îşi schimbă tonalitatea. 2. (fiz.)… … Dicționar Român
ton — TON1, toni, s.m. Peşte teleostean răpitor marin care seamănă cu pălămida, ajungând până la lungimea de patru metri (Thunnus thynnus). – Din fr. thon. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 TON2, tonuri, s.n. I. 1. Sunet simplu, produs de o… … Dicționar Român
tonal — TONÁL, Ă, tonali, e, adj. Referitor la ton2 sau la tonalitate. – Din fr. tonal. Trimis de LauraGellner, 28.06.2004. Sursa: DEX 98 tonál adj. m., pl. tonáli; f. sg. tonálă, pl. to … Dicționar Român
transpune — TRANSPÚNE, transpún, vb. III. 1. tranz. A muta, a schimba ceva dintr un loc în altul, dintr o stare sau dintr o situaţie în alta. ♦ fig. A da expresie în scris, pe scenă, pe ecran etc.; a reda, a pune pe hârtie, în versuri, pe scenă etc. ♦ A… … Dicționar Român
episod — EPISÓD, episoade, s.n. 1. Acţiune secundară într o operă narativă, având un rol relativ independent; parte relativ independentă a unei naraţiuni. ♦ Parte a acţiunii în teatrul antic, delimitată prin intervenţiile corului şi corespunzând actului… … Dicționar Român
suită — SUÍTĂ, suite, s.f. 1. Grup de oameni care însoţeşte un demnitar, un suveran; alai, escortă. 2. Lucrare muzicală instrumentală alcătuită din mai multe părţi scrise în aceeaşi tonalitate, dar contrastante prin caracter şi prin mişcare. ♦ Fragmente… … Dicționar Român
transpoziţie — TRANSPOZÍŢIE, transpoziţii, s.f. (Rar) Transpunere. ♦ spec. (mat.) Permutare a două litere într o formulă. ♦ spec. Schimbare a poziţiei unor atomi sau a unor radicali dintr o moleculă a unei substanţe (care determină formarea unui nou compus). ♦… … Dicționar Român
ton — I. (peşte) s. m., pl. toni II. (sunet, tonalitate, intonaţie, atmosferã, nuanţã) s. n., pl. tónuri … Romanian orthography
